Tabel de cromaticitate a vederii


Culoarea deriv din spectrul de lumin ce interacioneaz n ochi cu senzitivitatea spectral a receptorilor de lumin.

gimnastica miopiei legată de vârstă pentru ochi

Categoriile de culori i specificaiile fizice ale acestora sunt, de obicei, asociate cu obiecte, materiale, surse de lumin, etc bazate pe proprietile lor fizice, cum sunt: absorbia luminii, reflexia, spectrul de emisie. Radiaia electromagnetic este caracterizat de lungimea de und sau frecven i intensitate.

Cnd lungimea de und intr n spectrul vizibil, se numete lumin vizibil. Lumina vizibil este, de fapt, radiaia electromagnetic din intervalul nm nm, perceptibil de ctre ochiul uman. Spectrul electromagnetic i aria vizibil Culoarea Rou Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Intervalul lungimii de und ~ nm ~ nm ~ nm ~ nm ~ nm ~ nm Intervalul de frecven ~ THz ~ THz ~ THz ~ THz ~ THz ~ THz Culoarea are trei mari atribute, cunoscute drept HSL hue, saturation, lightness: H - nuana culoarea pur, fr alte tente sau umbre; S - saturaia combinaia dintre intensitatea luminii i msura n care este distribuit n spectrul lungimilor de und; culoarea pur se obine folosind o singur lungime de und la o intensitate foarte mare cum este lumina laser ; pentru a desatura o culoare, se poate aduga alb, negru, gri sau o culoare complementar; L - strlucirea luminozitatea ct de luminoas este o culoare.

Culoarea unui obiect este rezultatul complex att al tabel de cromaticitate a vederii suprafeei sale, ct i al proprietilor de transmisie i de emisie ale sale, toi aceti factori contribuind la amestecul de lungimi de und ce pleac de pe suprafaa unui obiect.

Bine ați venit la Scribd!

Mai jos sunt cteva generalizri ale proprietilor fizice ale obiectelor: lumina care pleac de la o suprafa opac poate fi reflectat specular la fel ca la o oglinddispersat reflectat difuz sau absorbit; obiectele opace, care nu reflect lumina n mod specular tind s aib suprafee aspre, nelefuiteau culoarea determinat de acea lungime de und pe care o mprtie cel mai mult. Dac sunt difuzate toate lungimile de und, atunci obiectele apar albe. Dac absorb toate lungimile de und, atunci ele apar negre; obiectele opace, care reflect lumina diverselor lungimi de und cu eficiene diferite apar ca nite oglinzi colorate.

Un obiect care reflect ntr-o anumit proporie viziunea a scăzut brusc i absoarbe restul poate tabel de cromaticitate a vederii negru, dar i uor reflectiv, cum sunt acele obiecte negre acoperite cu straturi de lac sau email; obiectele care transmit lumin sunt fie translucide difuzeaz lumina transmisfie transparente nu difuzeaz lumina transmis.

Dac mai i absorb sau reflect lumina diverselor lungimi de und n mod diferit, ele apar colorate, culoarea fiind determinat de natura acelei absorbii nistagmus oftalmologic reflexii; obiectele pot s emit lumin, pe care o genereaz ele nsele. Acest lucru are loc fie datorit temperaturii lor ridicate obiecte incandescentefie ca rezultat al unor reacii chimice fenomen numit chemoluminescenfie din alte motive; obiectele pot absorbi lumin i apoi, s emit lumin cu proprieti diferite.

Acestea se numesc fluorescente dac lumina este emis numai pe msur ce este absorbit sau tabel de cromaticitate a vederii dac lumina este emis i dup ce nceteaz absorbia ei.

Femeie cu ochi căprui, cu tată cu viziune normală Caracteristici. Analiză avansată inclusiv analize de suprafațe, analize de vizibilitate și relații geometrice între obiecte spațiale 3D. Extrageți obiecte spațiale, realizați analize spațiale și temporale, cu scopul de a explora schimbările care se produc de-a lungul timpului, și multe alte lucruri. Despre ele vom discuta pe parcursul acestei ore, vom descoperi care sunt ele, care este diferena dintre figurile geometrice i corpurile geometrice i vom identifica obiecte din mediul nconjurtor asemntoare acestora. Voi prezenta elevilor un filmule referitor la figuri i corpuri geometrice aflate n mediul nconjurtor.

Vederea n culori Vederea culorilor este capacitatea unui organism de a distinge obiectele, bazndu-se pe lungimea de und sau frecvena luminii pe care acestea o reflect sau o emit. Sistemul nervos percepe culoarea prin compararea rspunsului cu lumina de la cteva tipuri de fotoreceptori din ochi.

Acetia sunt sensibili la diverse poriuni ale spectrului vizibil. Pentru a vedea o culoare este nevoie de 3 lucruri: sursa de tabel de cromaticitate a vederii, detectorul ochiul i mostra de vzut.

  • Imagine de culoare a viziunii
  • Spectrul vizibil este in domeniul lungimilor de unda: nmnm.

Culoarea nu este o proprietate a obiectelor, ci este calitatea creat de ctre creierul nostru. Un mr rou nu emite lumin roie. El absoarbe, pur i simplu, toate frecvenele luminii vizibile care strlucesc pe el, cu excepia unui grup de frecvene percepute ca fiind rou, ce sunt reflectate. Astfel, mrul este perceput ca fiind rou numai pentru c ochiul uman poate distinge printre diverse lungimi de und.

Teoria culorilor a fost formulat la nceput n termeni de trei culori primare rou, galben i albastru RYB red, yellow, bluedeoarece se credea c acestea sunt capabile, prin amestecare, s formeze toate celelalte culori. Problema cea mai important a fost confuzia dintre comportarea mixului de lumin numit amestec aditiv de culori i comportarea mixului de vopsea sau cerneal pigment numit amestec substractiv de culori.

Aceast problem a aprut deoarece absorbia luminii de ctre substane materiale are alte reguli dect percepia luminii de ctre ochiul uman.

Spatii de reprezentare a culorilor - PDF Free Download

Combinaie de culori aditiv i substractiv, pornind de la cele trei culori de baz Se tie c exist trei tipuri de celule fotoreceptoare conuri. Conurile L sunt cunoscute ca receptori pentru culoarea roie.

nodul fericirii și secretul viziunii perfecte

Rspuns normal al tipurilor de conuri S, M i L la stimuli monocromatici Diverse lungimi de und ale luminii stimuleaz fiecare dintre aceti receptori n diverse grade. Lumina verde-glbuie, de exemplu, stimuleaz att conurile L, ct i conurile M la fel de puternic, dar cele S sunt slab stimulate.

nu mâncați câteva zile vederea se îmbunătățește

Lumina roie, pe de alt parte, stimuleaz conurile M la fel de mult ca i pe cele L, ns aproape deloc pe cele S; lumina verde-albastr stimuleaz mai mult conurile M dect L, i mai puternic conurile S; lumina violet stimuleaz exclusiv conurile S. Creierul uman combin informaia primit de la fiecare tip de receptor, dnd astfel natere la percepii diferite ale diverselor lungimi de und ale luminii.

Scurt istorie a teoriei vederii n culori Dei Aristotel i ali oameni de tiin din vechime au avut diverse scrieri referitoare la natura luminii i vederea n culori, abia n vremea lui Newton lumina a fost identificat ca fiind sursa senzaiei de culoare.

Teoria culorilor primare RYB a devenit baza diverselor teorii ale vederii n culori din secolul XVIII, ca fiind calitile fundamentale senzoriale ce sunt amestecate n percepia tuturor culorilor, precum i a vopselelor i pigmenilor. Aceste teorii au fost intensificate datorit diverselor investigaii ale efectelor psihologice ale culorilor, n mod deosebit contrastul dintre culorile complementare sau opuse.

Aceste idei, precum i multe alte observaii personale referitoare la culori, se regsesc n dou documente din teoria culorilor: Teoria culorilor lucrare scris de poetul i ministrul german Johann Wolfgang von Goethe i Legea contrastului simultan al culorilor scris de chimistul francez MichelEugne Chevreul.

3. FORMELE PERCEPŢIEI CULORILOR, SPECIFICĂ ÎN REGLAREA ACTIVITĂŢII PSIHOFIZIOLOGICE

Oamenii de tiin germani i englezi au stabilit la sfritul secolului XIX c percepia culorii de ctre retin este descris cel mai bine n termeni de seturi diferite de culori primare rou, verde i albastru RGBmodelate cu ajutorul amestecului aditiv de trei culori.

Pe aceste baze, la nceputul secolului XX s-a dezvoltat colorimetria sau descrierea cantitativ a amestecului de culori, precum i o serie de modele sofisticate ale spaiului culorilor i ale percepiei lor. Au fost, de asemenea, create vopselurile i procesele chimice necesare fotografiei n culori. Ca rezultat, imprimarea pe baza celor trei culori a devenit posibil n mass-media, att din punct de vedere estetic, ct i economic, iar teoria culorilor a fost adaptat la culorile primare cele mai utile pentru cernelurile i vopselele fotografice: cyan, magenta i galben CMY.

Aceste culori primare au fost reconciliate cu celelalte culori primare retinale RGB, iar mixul aditiv cu cel substractiv, definind astfel culorile primare CMY ca fiind substane ce absorb numai una din culorile primare retinale: cyanul absoarbe numai rou, magenta absoarbe numai verde i galbenul absoarbe numai albastru.

Diagrama cromatic a spaiului observabil de culori ntocmit de CIE n anul Mecanismul vederii n culori n creierul uman Procesarea culorii ncepe de la nivelul primar al sistemului vizual retina.

Informaia vizual este trimis prin intermediul nervului optic ctre chiasma optic, adic punctul unde se ntlnesc cei doi nervi optici.

Caracteristici geometrice și temporale ale vederii

Aici informaia traverseaz n partea cealalt a creierului. Apoi este preluat de tractele optice tractele fibrei vizualecare intr n talamus prin sinaps la nucleul genicular lateral LGN. Calea vizual n creierul uman; partea ventral mov este important n recunoaterea culorilor Reprezentarea cii vizuale Adaptarea cromatic Un obiect poate fi vzut n diverse condiii. De exemplu, poate fi iluminat de lumina soarelui, de lumina focului sau de lumina strident electric.

Pe de alt parte ns, o camer fr o ajustare a luminii poate face ca mrul s aib diverse nuane. Aceast caracteristic a sistemului vizual se numete adaptare cromatic. Dei sistemul vizual menine constant, n general, perceperea culorilor sub diverse lumini, exist situaii cnd luminozitatea relativ a doi stimuli diferii va aprea opus la diverse nivele de iluminare.

rețea test de vedere

De exemplu, petalele galbene strlucitoare ale unei flori vor aprea ntunecate n comparaie cu frunzele verzi, privite ntr-o lumin slab, n timp ce la lumina zilei este adevrat exact situaia opus.

Acesta este cunocut ca efectul Purkinje i apare deoarece sensibilitatea maxim a ochiului uman se deplaseaz ctre finalul albastru al spectrului, la nivele mai slabe de luminare. Tipuri de anomalii ale vederii culorilor Deficiena de vedere a culorilor reprezint incapacitatea de a percepe diferenele dintre unele culori sau dintre toate culorile, pe care ceilali oameni le pot tabel de cromaticitate a vederii.

  1. Recuperare mai bună a vederii
  2. Factorii de influență asupra vederii
  3. Viziunea 0 6 la un adult

Deficienele de vedere a culorilor sunt produse de anomalii ale fotopigmenilor retinieni. Studii recente de genetic au artat cum pot fi pierdute gene ale fotopigmenilor, producnd dicromatism, i cum se pot forma gene hibride, producnd tricromatism anormal. Aceste studii au scos n eviden i cum pot fi implicai pigmenii din conuri n afeciunile de vedere a culorilor.

Cunoaterea exact a capacitii de vedere a culorilor i a anomaliilor existente este de mare importan la alegerea tabel de cromaticitate a vederii, unele profesii neputnd fi practicate pentru anumite afeciuni de vedere a culorilor.

Deficienele de vederea a culorilor au nceput refacerea vederii cu antrenament ocular fie studiate nc din secolul 18, John Dalton investignd-i propriile deficiene de vedere a culorilor n El a observat c rozul aprea ca "albastrul cerului" i "verdele se apropia de maron". Rou, portocaliu, galben i verdele apreau ca o singur culoare, denumit de el "galben".

Restul spectrului aprea ''albastru", trecnd gradual spre "purpuriu". Dalton a concluzionat, cu o bun precizie pentru vremea aceea, c aceste probleme erau datorate incapacitii sale s vad culoarea roie cu lungime de und mare. Deficienele vederii culorilor se pot clasifica dup etiologie astfel: I.

Monocromatismul apare atunci cnd doi sau toi trei pigmeni ai conurilor lipsesc i vederea este redus doar la o dimensiune. La rndul su, monocromatismul poate fi: a monocromatism de bastonae acromatopsie inabilitatea nonprogresiv de a distinge orice culoare, ca rezultat al absenei conurilor sau nefuncionrii lor. Este asociat cu sensibilitatea la lumin fotofobieoscilaii involuntare ale ochilor nistagmus i vedere slab. Afecteaz, de obicei, sexul masculin. Astfel, rezult trei feluri de tricromatism anormal: a protanomalie este modificat receptorul de rou, rezultnd o percepie slab a nuanei rou-verde; b deuteranomalie este modificat receptorul de verde, rezultnd o percepie slab a nuanei rou-verde; c tritanomalie este modificat receptorul de albastru, rezultnd o percepie slab a nuanei albastru-galben.

Vederea in Culori | PDF

Culorile curcubeului vzute de o persoan fr deficiene Culorile curcubeului vzute de o persoan cu protanopie Culorile curcubeului vzute de o persoan cu deuteranopie Culorile curcubeului vzute de o persoan cu tritanopie Denumirea culorilor de ctre pacient nu este o metod bun pentru examinarea vederii culorilor, datorit factorilor subiectivi. Aceasta a fost neleas nsi de Dalton, care a inventat un test de vedere a culorilor cu benzi colorate.

Un test constnd din mai mult de hrtii colorate a fost introdus de August Seebeck n La unul din ele a fost observat o sensibilitate redus la lumina roie. Cadrul necesar pentru interpretarea corect a rezultatelor lui Seebeck a fost oferit n de John William Strutt. El a dezvoltat un test de asociere spectral i a artat c unii pacieni cu deficiene de vedere a culorilor pot fi clasificai ca dicromai, n timp ce ceilali sunt tricromai anormali Tabelul 1.

Exist trei tipuri de fotopigment i trei variabile de asociere de culoare necesare pentru a avea asocieri cu toate nuanele spectrului. Termenii utilizai pentru a descrie diferitele tipuri de deficiene de culoare se bazeaz pe numrul de fotopigmenti prezeni i, n consecin, pe numrul de variabile de asociere de culoare necesare.

Retina poate s piard funcionarea fotopigmenilor conurilor sau pot fi doar unul sau doi fotopigmeni n locul a trei, cum este normal. Majoritatea persoanelor cu deficiene de vedere a culorilor au trei fotopigmeni i sunt tricromai dar sensibilitatea spectral a unuia dintre fotopigmeni este anormal.

Exist diverse grade de severitate la tricromatismul anormal, determinate de variaiile de sensibilitate a fotopigmenilor. Toate persoanele cu deficiene de vedere a culorilor vd mai puine culori n spectru dect cele cu vedere normal a culorilor.

Unele culori care par diferite pacienilor normali cromatic sunt asociate i confuze, greu de definit, de ctre cei cu deficiene.

refacerea alimentelor pentru vedere

Eficiena relativ luminoas a ochiului este alterat, n particular la protanopi, ceea ce modific senzaia de luminozitate relativ a diferitelor culori. Monocromaii sesizeaz doar diferene de luminozitate n spectru i sunt "orbi cromatic". Monocromaii tipici "de bastonae" nu au receptori funcionali n conuri i au acuitate vizual redus, fotofobie i nistagmus.

Majoritatea monocromailor de bastonae pierd complet fotopigmenii din conuri, acetia nednd nici un rspuns la excitarea luminoas. Rareori, exist fotopigmeni n conuri. Atipic, exist i monocromai incomplei "de conuri" care au doar pigment de conuri sensibil la radiaia cu lungime de und redus albastru.

Unii monocromai cu conuri, cu pigment sensibil la albastru, au dezvoltat o degenerescen retinian central progresiv lent, iar acuitatea vizual a acestora scade cu vrsta. Termenii protanopi, deuteranopi i tritanopi provenind din termenii greceti cu semnificaia de primul, al doilea i al treilea sunt utilizai pentru a descrie tabel de cromaticitate a vederii ale vederii culorilor implicnd un anumit fotopigment. Fiecare termen include dicromatismul i tricromatismul anormal.

Funciile caracteristice de asociere a culorilor, care arat domeniul culorilor asociate asupra crora se face confuzie de ctre deuteranopi i protanopi, au fost stabilite complet npe baza colorimetriei vizuale.

Aceste msurri au stabilit zonele isocromatice de aceeai culoare n sistemul de msurare a culorilor al Commision Internationale d'Ecleirage CIE Culorile specificate ntr-o zon isocromatic par identice i sunt asociate unei aceleiai culori de ctre pacienii cu acel tip de deficien a vederii culorilor, dac nu exist diferene de 8 octombrie zi de vedere a luminozitii Figura 1.

Culorile specificate n zonele isocromatice par la fel persoanelor cu deficiene de vederen a culorilor din fiecare categorie i sunt asociate, cu condiia s nu existe diferene de luminozitate. Diferenele de luminozitate fac ca i pentru aceti pacieni, culorile tabel de cromaticitate a vederii interiorul zonelor s fie distinse diferit, dei ele sunt asociate aceleiai nuane.

Pentru isocromaii tritanopi datele au fost stabilite n Luminile colorate tabel de cromaticitate a vederii culorile pigmeilor de la testele cu imagini de diverse nuane pot fi msurate cu un spectrofotometru i marcate n sistemul de msurare a culorilor CIE. Aceste date pot fi comparate cu zonele isocromatice. Culorile utilizate la testele de vedere a culorilor pot fi evaluate n acest mod.

  • Tonurile întunecate și reci suprimă și izolează iritarea.

Dac culorile utilizate pentru testele isocromatice nu sunt n zonele isocromatice sau dac exist o diferen de luminozitate fa de cea standard, atunci testele nu sunt utilizabile pentru testarea vederii culorilor. Att protanopii, ct i deuteranopii fac confuzii similare n partea rou-galben-verde a spectrului. Aceste culori sunt utilizate la testele cu pigment pentru a identifica ambele tipuri de deficiene a vederii culorilor.

Punctele culorile din diagram acromatice sau "neutre", ce sunt confundate cu gri, sunt diferite la protanopi i deuteranopi.

Măsurarea culorilor sau ce este colorimetria. Selectarea unui dispozitiv pentru măsurarea culorii, recomandări Măsurarea culorilor sau ce este colorimetria. Selectarea unui dispozitiv pentru măsurarea culorii, recomandări Măsurători de culoare metode de măsurare și cuantificare a culorii.

Dicromaii confund culorile intense, puternic saturate. Tricromaii anormali confund culorile pale, slab saturate Tabel 2. Lipsa sensibilitii la radiaia roie de lungime de und mare are consecine practice importante pentru protanopi deoarece persoanele cu acest tip de deficien nu pot presta o serie de activiti ocupaionale.