Stabilirea unei viziuni bune

Staicu Alexanadru 6. Viziunea organizaţiei 6. Definirea viziunii Conceptul de viziune pentru o organizaţie se defineşte în zona de inefabil a managementului strategic, dar operează, prin oameni, în zona pragmatică a lui.

Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care configurează o posibilă şi dezirabilă dezvoltare a organizaţiei respective Cowley şi Domb, ; Ohmae, Viziunea presupune o gândire dinamică şi genă dominantă cu vedere slabă să evalueze pe termen lung şansele reale de dezvoltare ale organizaţiei. Nu oricine are această capacitate de a vedea în timp şi de a consemna în viitorul virtual al organizaţiei imaginea acesteia.

De aceea, nu orice dorinţă personală sau speranţă împărtăşită poate contribui la crearea unei viziuni. Starbucks este o companie de cafea, înfiinţată în oraşul Seattle din statul Washington, din S.

Compania are ca activităţi prăjirea şi vinderea stabilirea unei viziuni bune cafea boabe, precum şi prepararea cafelei şi servirea acesteia în cadrul unor restaurante sau baruri mici, dar cu o atmosferă atrăgătoare şi relaxantă.

Starbucks este una dintre cele mai dinamice companii americane, având în peste de restaurante de cafea, numai în S. Întrei antreprenori din Seattle — Jerry Baldwin, Zev Siegel şi Gordon Bowker — au înfiinţat compania Starbucks, având ca singură activitate prăjirea şi vinderea cafelei boabe.

În este angajat Howard Schultz, în vârstă de 29 de ani.

Un an mai târziu, Schultz se afla în Italia într-o deplasare de afaceri şi a rămas uimit de numărul mare al barurilor unde italienii puteau servi cafea, de dimineaţa până seara târziu. A înţeles că este vorba de o anumită cultură a savurării cafelei, într-o atmosferă relaxantă şi romantică.

Şi atunci a avut viziunea de a dezvolta în America o nouă cultură a băutului cafelei şi a savurării aromei acesteia, într-o atmosferă atrăgătoare şi relaxantă, cu prietenii sau răsfoind ziarele. Întors în Seattle, a propus proprietarilor Starbucks să se dezvolte şi în sectorul micilor restaurante sau baruri, unde să se servească cafea, în stil italian.

Stabilirea unei viziuni bune,

Proprietarii companiei nu a au înţeles nici vizinea lui Schultz şi nici potenţialul unui astfel de business. Schultz s-a retras de la Starbucks şi şi-a deschis propria firmă, denumită Il Giornale, în Succesul a fost imediat, iar Schultz a putut să deschidă noi restaurante, aşa cum văzuse el în Italia.

Înel cumpără cu 4 milioane de dolari licenţa şi numele companiei Starbucks şi începe să se dezvolte într-un ritm uluitor. Viziunea lui a fost un adevărat generator de energie şi curaj, de încredere şi idei novatoare.

Am considerat acest exemplu pentru a sublinia două aspecte ale atitudii manageriale faţă de viziune: atitudinea de neîncredere şi deci, de neacceptare a ei şi respectiv, atitudinea de acceptare şi promovare a ei.

Totodată, exemplul considerat este convingător şi sub aspectul transformării procesuale a unei viziuni într-un succes al organizaţiei. Fără viziunea avută de Schultz în Italia, compania Starbucks ar fi rămas în graniţele conceptuale ale celor trei fondatori.

Faptul că ei s-au retras din afacere demonstrează clar incapacitatea lor de a înţelege şi respectiv, de a da credit şi vigoare viziunii propuse de Schultz. Pe de altă parte, succesul obţinut în timp de Schultz demonstrează faptul că viziunea formulată de el a fost construită în mod realist şi proiectată să producă rezultatele financiare scontate nu imediat, ci după un timp semnificativ pentru efortul de investiţie şi de dezvoltare a firmei.

În cazul firmelor mici, viziunea este atributul gândirii membrilor fondatori. Aceasta înseamnă ca viziunea să fie acceptată şi să genereze idei şi atitudini novatoare. Existenţa sau crearea unei viziuni bune este o condiţie intrinsecă dezvoltării oricărei organizaţii. Fără viziune, organizaţia este condamnată la stagnare, la involuţie sau chiar la faliment, dacă operează într-un mediu puternic concurenţial.

O viziune bună se poate naşte dintr-o dorinţă, dar nu se identifică cu ea, deoarece viziunea este un rezultat raţional al stabilirea unei viziuni bune de dezvoltare şi de succes. Atât în cazul firmelor cât şi al fundaţiilor, viziunea este rezultatul unor frământări ale fondatorilor. În cazul instituţiilor publice, viziunea este rezultanta unor forţe politice sau aparţine membrilor Guvernului care vor să pună în aplicare o serie de prevederi din programul de guvernare aprobat de Parlament.

În acest caz se produce, de cele mai multe ori, o desincronizare ideatică şi chiar de interese între cei care au avut viziunea înfiinţării instituţiei publice şi cei care îşi asumă misiunea ei.

Cum se elaborează Misiunea și Viziunea Companiei?

Acest lucru devine o realitate, mai ales atunci când se schimbă membrii Guvernului sau cînd acesta se restructurează. Misiunea organizaţiei 6. Definirea misiunii Misiunea unei organizaţii reprezintă raţiunea de a fi şi de a crea valoare pentru societate.

1. Cum sa iti stabilesti obiective corecte si usor de realizat | CBC
2. Cum se elaborează Misiunea și Viziunea Companiei?
5. Cărți de corecție

Misiunea sintetizează legea existenţială a organizaţiei şi explicitează viziunea ei. Misiunea determină evoluţia organizaţiei în sensul transformării viziunii în realitate. În timp ce viziunea exprimă o stare ideală posibilă, misiunea exprimă o evoluţie programatică spre această stare. Viziunea se concentrează pe imaginea internă a organizaţiei şi pe aspiraţiile managementului de vârf, în timp ce misiunea se concentrează pe imaginea externă a organizaţiei şi pe determinanţii sau factorii decizionali ai managementului.

Pe scurt, misiunea unei organizaţii comunică ce este organizaţia respectivă şi ce vrea ea să facă pentru această societate.

Aceste elemente trebuie să fie realiste şi convingătoare atât pentru resursa umană angajată în organizaţie, cât şi pentru cei care sunt sau stabilirea unei viziuni bune pot fi clienţii organizaţiei. O misiune exprimată în termeni bombastici şi fără acoperire nu poate decât să conducă la pierderea credibilităţii şi, pe termen lung, la un declin al organizaţiei, care nu este capabilă să se ridice la nivelul misiunii asumate. De aici decurge şi dificultatea formulării clare şi convingătoare a misiunii.

Reflectând esenţa existenţială a unei organizaţii, misinea ei este stabilă în timp, constituind un sistem referenţial pentru întreaga activitate a organizaţiei respective. Având în vedere puternica dezvoltare şi implicare a managementului strategic în sectorul privat şi scopul acestuia de a realiza o competitivitate strategică şi durabilă s-ar putea crede că viziunea şi misiunea sunt caracteristice organizaţiilor private.

Afirmaţia este adevărată, dar nu şi exclusivă. Orice organizaţie, fie că este din sectorul privat, fie din sectorul non-profit, se poate identifica prin această proiecţie în viitor, respectiv prin definirea clară şi coerentă a viziunii şi misiunii, în raport cu cerinţele beneficiarilor şi ale societăţii.

Viziunea şi misiunea unui organizaţii din domeniul administraţiei publice sunt, într-un fel, transcendente în raport cu dorinţa şi voinţa resursei umane angajate în organizaţia respectivă. Să ne gândim, de exemplu, la primăria unui oraş. Existenţa şi funcţionarea acesteia reprezintă rezultatul unui proces istoric, validat printr-un proces legislativ, specific fiecărei ţări. Chiar şi existenţa funcţionarului public este definită, la noi,bunăoară, printr-un act normativ, respectiv Legea nr.

• Remedios para miopia y astigmatismo
• Stabilirea unei viziuni bune. Descărcați un tabel pentru testul vederii
• Share on Facebook Share on Twitter Pinterest VKontakte Email Dacă tot lucrez acum la elaborarea identității vizuale și a logo-ului comunitățiimi-am amintit de un material foarte util despre Elaborarea Misiunii și Viziunii a unei companii.
• Cum se elaborează Misiunea și Viziunea Companiei?
• Perspectiva consumatorului
• Există puncte oarbe în vedere

Cu toate acestea, fiecare organizaţie din domeniul administraţiei publice îşi poate dezvolta propria viziune şi misiune. De asemenea, pentru o perioadă dată de timp, îşi poate formula o serie de obiective strategice, care să fie centrate în special pe satisfacerea cerinţelor beneficiarilor, respectiv ale populaţiei. Pentru administraţia publică de la noi, lipsa acestor elemente pragmatice ale managementului strategic este simptomatică. Dar trecerea de la birocraţia primitivă, la profesionalismul cerut stabilirea unei viziuni bune noile vremuri, mai cu seamă de Integrarea Europeană, va impune implementarea managementului strategic şi deci, elaborarea unor viziuni şi misiuni specifice.

Ea îşi propune să obţină această excelenţă printr-un climat intern stimulativ intelectual atât pentru studenţi cât şi pentru profesori, climat care este sensibil la nevoile naţionale şi internaţionale.

Analizând cu atenţie exemplele date, se pot evidenţia atât starea ideală a organizaţiei proiectată în viitorul imediat, cât şi determinarea organizaţiei de optimizare a resurselor pentru a se putea obţine ceea ce şi-a propus. Oricât de generale ni s-ar părea aceste formulări, acestea reflectă, totuşi, o atitudine fermă şi creatoare, specifică gândirii strategice. Totodată, trebuie remarcată generozitatea acestor formulări, care reuşesc să focalizeze energiile creatoare ale organizaţiei spre cerinţele beneficiarilor potenţiali şi respectiv, ale societăţii.